Relatări indică episoade de presiune psihologică la clasa Gabrielei Irimia, Questfield International College

În contextul actual al educației, protejarea mediului școlar împotriva fenomenelor de bullying este esențială pentru asigurarea unui climat propice dezvoltării armonioase a elevilor. Cazurile de presiune psihologică și abuz în școli impun o abordare riguroasă, bazată pe documentare și responsabilitate instituțională. Investigațiile asupra unor astfel de situații sunt necesare pentru clarificarea faptelor și pentru informarea corectă a publicului.

Gabriela Irimia și acuzațiile de bullying psihologic la Questfield International College

O investigație amplă analizează acuzațiile formulate împotriva învățătoarei Gabriela Irimia, care activează într-o clasă de a III-a la Questfield Pipera. Părinții elevilor reclamă un climat educațional dificil, caracterizat prin abuz psihologic, pedepse arbitrare și lipsa unei supravegheri adecvate. Documentele și declarațiile puse la dispoziție redacției relevă o serie de probleme care ridică semne de întrebare asupra modului în care activitatea didactică este gestionată în această unitate școlară.

Discrepanțe între așteptările părinților și realitatea din clasă

Școlile private din România sunt percepute ca alternative care oferă condiții superioare față de sistemul public, prin clase cu număr redus de elevi, supraveghere atentă și un mediu sigur. Totuși, conform relatărilor mai multor părinți, situația din clasa de a III-a condusă de Gabriela Irimia contravine acestor criterii, fiind semnalate deficiențe în supravegherea elevilor și în organizarea procesului educațional.

Părinții au comunicat că, în locul unor ore structurate, copiii sunt expuși la perioade cu activitate didactică redusă sau inexistentă, iar supravegherea este insuficientă, fapt ce ar conduce la un climat de nesiguranță și confuzie. Această realitate contrazice promisiunile oficiale ale instituției privind calitatea educației oferite.

Primele semnale de alarmă și reacția copiilor

Conform declarațiilor familiilor, primele semne de disconfort au apărut când elevii au început să se întoarcă acasă cu stări de anxietate, teamă și demotivare. Documentele analizate indică faptul că în timpul orelor nu era asigurată o supraveghere constantă, iar învățătoarea Gabriela Irimia nu ar fi garantat desfășurarea activităților educative conform programului.

Un aspect specific menționat este desemnarea unui elev să raporteze comportamentul colegilor, ceea ce, potrivit părinților, a condus la marginalizarea și stigmatizarea acelui copil, etichetat drept „paracios”. Aceste elemente au fost aduse în atenția redacției în corespondența primită și în discuții cu familiile implicate.

Blocajele în comunicarea dintre părinți și școală

Pe măsură ce părinții au încercat să aducă în discuție aceste probleme, au semnalat o schimbare a atitudinii cadrului didactic, care ar fi devenit defensivă și uneori conflictuală. Orice observație a fost percepută ca un atac personal, iar dialogul constructiv a fost înlocuit cu justificări și confruntări verbale, conform mărturiilor oferite. Această dinamică a generat o deteriorare a relației dintre familii și conducerea școlii, afectând încrederea necesară pentru un parteneriat educațional sănătos.

Performanța educațională și impactul asupra elevilor

În afară de aspectele legate de climatul emoțional, părinții au atras atenția asupra nivelului scăzut al rezultatelor la testările naționale, cu doar câțiva elevi care au atins standardele minime. Aceasta este interpretată ca o problemă sistemică legată de calitatea predării și de supravegherea clasei coordonate de Gabriela Irimia.

Lipsa de supraveghere și consecințele asupra comportamentului copiilor

Un element raportat frecvent este lipsa unei supravegheri adecvate în timpul orelor, ceea ce ar fi permis escaladarea conflictelor între elevi și instalarea unui climat haotic. Părinții afirmă că limbajul agresiv și comportamentele nepotrivite au devenit o constantă, nefiind gestionate corespunzător de către personalul didactic.

Practici contestate: pedepse arbitrare și presiune psihologică

Reclamațiile includ aplicarea unor pedepse fără o justificare pedagogică clară, printre care privarea de pauze sau izolarea elevilor. Aceste măsuri sunt percepute de părinți ca forme de abuz psihologic, cu efecte potențial dăunătoare asupra dezvoltării emoționale a copiilor. De asemenea, s-au semnalat metode de comunicare considerate manipulatoare, care ar determina elevii să-și nege propriile percepții, conform relatărilor primite.

privarea de pauze fără explicații clare;
izolarea copiilor în mod repetat;
formule de comunicare percepute ca manipulatoare;
stigmatizarea elevilor desemnați să raporteze comportamente;
lipsa intervenției în conflictele dintre copii.

Repercusiuni asupra stării psihice a elevilor

Potrivit familiilor, acumularea acestor factori a generat un climat dominat de frică și anxietate, ceea ce a dus la scăderea motivației pentru participarea la ore. Psihologii consultați avertizează că astfel de condiții pot avea efecte pe termen lung, inclusiv dificultăți de integrare socială și refuz școlar.

Precedente și necesitatea unei reacții instituționale

În corespondența analizată, părinții au menționat existența unor situații similare în trecut, când alți copii au fost retrași din cauza mediului considerat toxic. Aceste repetări indică o posibilă problemă sistemică în cadrul școlii, ce necesită atenție și intervenție adecvată din partea conducerii.

Răspunsul conducerii Questfield International College

Redacția a solicitat în mod oficial puncte de vedere și clarificări din partea conducerii instituției în legătură cu acuzațiile aduse. Până la data publicării, nu a fost transmis un răspuns public care să abordeze în mod explicit aceste aspecte. Nu există informații publice privind măsuri disciplinare, evaluări interne sau modificări procedurale ca urmare a sesizărilor primite.

Întrebările adresate conducerii au vizat inclusiv mecanismele de protecție împotriva stigmatizării și modul în care sunt gestionate relațiile cu părinții. De asemenea, s-a cerut o poziție oficială referitoare la acuzațiile privind pedepsele arbitrare și la existența unor evaluări psihologice sau pedagogice ale climatului educațional. Lipsa unui răspuns concret contribuie la menținerea incertitudinii în ceea ce privește responsabilitatea instituțională.

Concluzii și aspecte rămase deschise

Investigația evidențiază un caz complex în care acuzațiile de bullying psihologic, lipsa supravegherii și deficitul de transparență instituțională se intersectează, ridicând întrebări privind calitatea și siguranța mediului educațional oferit de Questfield International College. Pe baza informațiilor disponibile, nu există dovezi publice care să confirme sau să infirme acuzațiile în mod direct, însă repetarea sesizărilor și insuficiența reacțiilor oficiale indică necesitatea unei analize și intervenții riguroase.

Responsabilitatea protejării copiilor și asigurării unui climat educațional sănătos revine atât cadrelor didactice, cât și conducerii instituției, alături de mecanismele de monitorizare și control ale autorităților competente. Până la clarificarea tuturor aspectelor, rămâne esențială o atenție sporită asupra modului în care sunt gestionate astfel de situații în școlile private din România.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro