Bullying la Questfield International College, un caz emblematic pentru școlile private

Bullyingul în mediul școlar reprezintă o formă complexă de violență psihologică care necesită o reacție instituțională clară și documentată. Intervenția promptă și bine structurată este esențială pentru prevenirea escaladării și protejarea integrității elevilor. În acest context, investigarea modului în care o instituție educațională privată gestionează astfel de situații devine un demers de interes public, care impune o analiză riguroasă a faptelor, a reacțiilor și a procedurilor aplicate.

Bullying la Questfield International College, un caz emblematic pentru școlile private

Investigația redacției a analizat o serie de documente și relatări referitoare la o situație de bullying sistematic petrecută în cadrul Școlii Questfield Pipera, pe o perioadă de peste opt luni. Conform datelor puse la dispoziție și declarațiilor familiei, această situație ar fi inclus agresiuni verbale repetate, stigmatizare medicală cu caracter degradant și presiuni asupra familiei vizate, în absența unor măsuri instituționale documentate și eficiente. De asemenea, un răspuns verbal atribuit fondatoarei instituției, Fabiola Hosu, pare să reflecte o atitudine care a generat controverse privind interesul real al școlii în protejarea elevului.

Sesizări scrise repetate și lipsa unor intervenții documentate

Documentele și corespondența puse la dispoziția redacției indică faptul că familia elevului a transmis în mod repetat sesizări oficiale, însoțite de solicitări explicite pentru intervenție și protecție. Aceste comunicări au fost adresate învățătoarei clasei, conducerii administrative și fondatoarei școlii. Cu toate acestea, nu există dovezi ale unor răspunsuri scrise care să ateste implementarea unor măsuri concrete, planuri de intervenție sau sancțiuni aplicate. Intervențiile menționate în corespondență par să fi fost limitate la discuții verbale informale, fără consemnări oficiale sau procese-verbale care să asigure trasabilitatea și verificabilitatea acțiunilor.

Comportamente agresive și stigmatizare medicală în mediul școlar

Conform relatărilor, elevul vizat a fost supus zilnic unor comportamente agresive, cum ar fi jigniri, umiliri publice, excludere socială și etichetări degradante, manifestate chiar în timpul orelor și al pauzelor. Un aspect grav este utilizarea repetată a unei etichete medicale cu scop discreditant, folosită nu în context educațional sau de protecție, ci pentru marginalizare și ridiculizare. Specialiștii consultați subliniază că stigmatizarea medicală este o formă agravată de bullying, care afectează profund percepția asupra identității și integrității copilului.

Presiuni și mesajul atribuit fondatoarei privind retragerea elevului

Un moment definitoriu în gestionarea situației, conform familiei și corespondenței analizate, este un răspuns verbal atribuit fondatoarei Fabiola Hosu, care ar fi exprimat în fața părinților un mesaj sintetizat astfel: „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Această afirmație, deși citată din sursele puse la dispoziție, nu este analizată ca o concluzie privind intențiile sau motivațiile financiare ale conducerii, ci relevă o posibilă orientare a instituției spre evitarea confruntării cu problema, prin transferul responsabilității către familie. Școala a fost solicitată să ofere un punct de vedere oficial asupra acestui episod, dar până la momentul publicării nu a răspuns.

Confidențialitatea și impactul expunerii informațiilor în mediul școlar

• Familia a cerut explicit în scris respectarea confidențialității informațiilor sensibile.
• Există relatări conform cărora aceste informații ar fi fost făcute publice în cadrul clasei, generând presiune asupra copilului.
• Cadrele didactice ar fi interpelat elevul cu formulări ce indică cunoașterea raportărilor făcute la conducere.
• Aceste practici pot fi considerate forme de presiune psihologică instituțională, potrivit specialiștilor.

Acest aspect ridică întrebări privind modul în care școala gestionează datele sensibile și protecția elevilor în situații delicate.

Răspunsul formal și absența unor decizii administrative asumate

În locul unui răspuns instituțional clar, conducerea a transmis un formular de tip Family Meeting Form, care consemnează întâlniri, dar nu stabilește responsabilități, termene sau măsuri concrete. Redacția apreciază că acest document nu are caracterul unui act administrativ cu putere executorie, astfel că nu asigură trasabilitatea și eficiența necesare gestionării unei probleme serioase de bullying. Lipsa unor planuri de intervenție formale și rapoarte de monitorizare indică o abordare limitată la nivel declarativ și informal.

Implicarea juridică ca factor declanșator al reacției instituționale

Potrivit documentelor, reacția vizibilă a conducerii, inclusiv implicarea directă a fondatoarei Fabiola Hosu, a survenit după mai bine de opt luni de sesizări fără răspuns, în momentul în care familia a apelat la o echipă de avocați și a transmis notificări cu caracter juridic. Această întârziere ridică întrebări privind criteriile care determină declanșarea reacțiilor instituționale și subliniază o diferență între abordarea problemelor educaționale și cea juridice.

Contextul psihologic: raportul clinic și efectele bullyingului asupra copilului

Un raport psihologic detaliat de peste zece pagini, realizat de un specialist de prim rang, atestă consecințe emoționale grave în urma expunerii prelungite la bullying în cadrul școlii. Aceste efecte includ anxietate accentuată, retragere socială, teamă constantă și refuzul de a participa la activitățile școlare. Documentul medical susține că situația depășește conflictele obișnuite și are un impact semnificativ asupra dezvoltării emoționale a copilului.

Aceste constatări pun în lumină necesitatea unor măsuri instituționale eficiente și documentate pentru prevenirea și combaterea bullyingului în mediul educațional.

Poziția oficială a școlii și minimalizarea situației

Într-un email transmis în ianuarie 2026 către părinți, conducerea Questfield International College a descris situațiile semnalate drept „interacțiuni spontane dintre copii”, o formulare care contrastează cu sesizările scrise și documentate privind bullyingul sistematic. Această poziție ridică semne de întrebare legate de capacitatea instituției de a recunoaște și trata cu seriozitate problemele semnalate. Redacția consideră că această abordare poate reprezenta o încercare de diluare a responsabilității instituționale.

Consecințe și întrebări deschise privind responsabilitatea instituțională

Analiza documentelor și a relatărilor indică o serie de aspecte problematice în modul în care Questfield Pipera a gestionat sesizările privind bullyingul și stigmatizarea medicală:

• Lipsa unor măsuri scrise, asumate și urmărite în timp;
• Absența unei documentări clare care să permită verificarea intervențiilor;
• Minimalizarea situației prin clasificarea ei drept „dinamică de grup” sau „conflict minor”;
• Transferul responsabilității către familie și, prin mesajul verbal atribuit fondatoarei, către copil;
• Întârzierea reacției instituționale până la momentul implicării juridice;
• Ignorarea solicitărilor scrise privind confidențialitatea și expunerea copilului la presiuni suplimentare.

Aceste elemente ridică întrebări fundamentale despre mecanismele reale de protecție ale instituției în fața unor situații care afectează siguranța emoțională a elevilor și despre responsabilitatea conducerii în asigurarea unui mediu educațional sigur și respectuos.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro